daniel.crunteanu[at]rosa.ro
space-1164579

Rezultatele Pproiectului

Etapa 1: Analiza potențialului SST / SSA național, identificarea și implementarea de capabilități cu performanțe sporite

Termen: 31.12.2024

Activități Etapa 1:

  • Activitate I.1 Analiza capabilităților naționale SST/SSA, identificarea și justificarea soluțiilor de îmbunătățire prin prisma rezultatelor urmărite ale proiectului

Raport de activitate în care se prezintă acțiunile întreprinse în realizarea unei analize SWOT a capabilităților naționale SST/SSA. În această analiză au fost identificate punctele forte, precum infrastructura existentă și personalul calificat, dar și punctele slabe, precum integrarea redusă a datelor. Acest raport a constituit baza pentru fundamentarea soluțiilor de dezvoltare a sistemului.

  • Activitate I.2 Analiză preliminară și studiu de piață radar bistatic cu Cheia

Raport în care se analizează componenta de radar bistatic care a stat la baza studiului de piață pentru identificarea tehnologiilor radar bistatice compatibile cu cerințele proiectului. Specificațiile radarului Cheia au fost evaluate și comparate cu soluțiile disponibile pe piață. Furnizori relevanți, precum Thales și Raytheon, au fost identificați, iar un design preliminar al radarului bistatic a fost propus.

  • Activitate I.3 Proiectarea unui sistem deplasabil de observare pasivă și supraveghere RFI

Raport dedicat proiectării unui sistem RFI mobil. Sistemul a fost conceput pentru monitorizarea semnalelor electromagnetice emise de sateliți, utilizând tehnologii avansate pentru recepție și procesare. A fost propus un prototip funcțional care a fost testat cu succes în condiții reale.

  • Activitate I.4 Specificație și implementare de componente ale infrastructurii hardware și software a senzorilor, infrastructurii pentru automatizare și deplasabilitate. Dezvoltarea infrastructurii HW și SW a Centrului

Raport în care s-au specificat cerințele hardware și software pentru integrarea senzorilor ROSSA. O platformă integrată pentru procesarea și vizualizarea datelor a fost dezvoltată, utilizând o arhitectură containerizată (cupolă) pentru creșterea eficienței și securității. Raportul cuprinde specificațiile hardware și software, cu descrierea elementelor specifice pentru fiecare dintre aceste componente.

  • Activitate I.5 Actualizarea catalogului național de obiecte cu date observaționale noi

Catalog actualizat de obiecte spațiale prin observații realizate pe parcursul a 64 de nopți au generat peste 64.000 de măsurători astrometrice pe orbite GEO și NEO. Au fost efectuate observații de telescopul AROAC-T08, care au contribuit la actualizarea catalogului pentru obiecte spațiale situate pe orbite LEO. Aceste date îmbunătățesc precizia și capacitatea de monitorizare a sistemului ROSSA.

  • Activitate I.6 Stabilirea interfetelor necesare pentru serviciu de reintrare demonstrator bazat pe solutii COTS existente

Raport care a vizat dezvoltarea unui serviciu pentru analiza reintrărilor atmosferice. Software-ul Reenpred a fost utilizat pentru estimarea duratei de viață orbitală a obiectelor spațiale și analiza riscurilor la sol asociate reintrării acestora.

Etapa 2: Dezvoltarea și integrarea componenetelor sistemului de senzori cu mobilitate și performanțe crescute

Termen: 31.12.2025

Activități Etapa 2:

  • Activitatea 2.1 Proiectarea unui sistem deplasabil de observare pasivă și supraveghere RFI (Partea II)

Raport de activitate în care se prezintă mudul de proiectare a unui radar pasiv pentru monitorizarea interferenței RFI. S-a demonstrat importanța unei abordări integrate, care pornește de la definirea riguroasă a specificațiilor și continuă cu realizarea unei arhitecturi RF robuste și a unor algoritmi capabili să detecteze o gamă variată de interferențe. Implementarea lanțului de recepție, calibrarea componentelor și validarea sistemului trebuie să confirme că soluția propusă poate identifica în mod fiabil atât interferențele înguste, cât și pe cele largi sau GNSS, menținând performanța în diverse condiții operațional.

  • Activitatea 2.2 - Specificație și implementare de componente ale infrastructurii hardware și software a senzorilor, infrastructurii pentru automatizare și deplasabilitate. Dezvoltarea infrastructurii HW și SW a Centrului (Partea II)

Raport de activitate în care s-au elaborat specificațiile tehnice necesare dezvoltării infrastructurii Centrului Operațional pentru Supraveghere și Urmărire Spațială (COSST). Acestea vizează componentele hardware, prin achiziția de servere care să susțină serviciile dezvoltate în cadrul proiectului și ale sistemului ROSSA2, precum și achiziția unei aplicații software destinate calculului orbital.

  • Activitatea 2.3 - Studiu de fezabilitate pentru un radar bistatic Cheia - Specificație de sistem

Studiu de fazabilitate pentru un radar bistatic Cheia. Analiza contextului tehnic și strategic au evidențiat că, deși dezvoltarea unei configurații radar bistatice bazate pe emițătorul de la Cheia ar aduce beneficii semnificative în domeniul Space Surveillance and Tracking (SST), implementarea acestei soluții nu este viabilă în condițiile actuale. Limitările sistemului radar Cheia, din punct de vedere al infrastructurii, al arhitecturii de control și al capacităților de procesare și sincronizare, fac imposibilă operarea sa în mod bistatic fără o modernizare profundă, ce ar implica costuri foarte ridicate și o reconfigurare structurală a instalației existente. În forma actuală, emițătorul Cheia nu dispune de: echipamente de sincronizare de înaltă precizie necesare operării bistatice; canale de comunicație de mare lățime de bandă pentru transmiterea datelor către o stație de recepție externă și de hardware și software radar reconfigurabil pentru controlul independent al emițătorului și pentru corelarea semnalelor. Din aceste motive, realizarea efectivă a unui radar bistatic funcțional ar necesita investiții majore, atât în modernizarea emițătorului, cât și în dezvoltarea infrastructurii de recepție și a sistemelor de procesare. În consecință, soluția radar bistatică trebuie considerată în acest stadiu ca o opțiune de cercetare și dezvoltare pe termen mediu, având rolul de a defini cerințele tehnice și de a fundamenta eventuale proiecte viitoare de extindere a capabilităților naționale de supraveghere spațială, nu ca un obiectiv imediat implementabil sau operațional.

  • Activitatea 2.4 - Proiectarea, dezvoltarea și asamblarea unui sistem deplasabil de observare pasivă și supraveghere RFI

S-a realizat sistemul RFI, pornind de la definirea arhitecturii și descrierea fiecărei componente, până la achiziția acestora și asamblarea într-o configurație complet funcțională și operațională.

  • Activitatea 2.5 - Automatizarea și integrarea sistemului deplasabil de observare pasivă și supraveghere RFI

Raport de activitate în care s-a realizat automatizarea și integrarea sistemului mobil RFI. Se continuă activitatea 2.4, în cadrul căreia a fost proiectat, dezvoltat și integrat sistemul mobil RFI. Pentru realizarea acestor funcționalități suplimentare s-a definit și analizat arhitectura de monitorizare și control la distanță, care să permită operarea eficientă a antenelor mobile și gestionarea parametrilor sistemului.

  • Activitatea 2.6 - Studii privind îmbunătățirea capabilităților senzorilor optici și radar de detectare a obiectelor spațiale de dimensiuni reduse

Raportul a vizat îmbunătățirea capabilității senzorilor optici și radar de detectare a obiectelor spațiale de dimensiuni reduse. Studiile realizate au arătat că detecția acestor obiecte, în special în funcție de regimul lor orbital, presupune operarea la valori reduse ale raportului semnal–zgomot, ceea ce impune cerințe ridicate asupra senzorilor. În cazul sistemelor radar, identificarea țintelor cu secțiune radar foarte mică necesită puteri mari de emisie, integrare coerentă extinsă și algoritmi CFAR adaptați structurii hărții distanță–Doppler, pentru a menține sensibilitatea în condiții de zgomot și clutter neuniform. Pentru senzorii optici, estimarea teoretică a raportului S/N în funcție de caracteristicile obiectelor și ale senzorului utilizat permite stabilirea corectă a modului de achiziție și optimizarea observațiilor. În acest context, au fost analizate trei moduri distincte de observare, evidențiindu-se avantajele și limitările fiecăruia. Principiile teoretice au fost validate experimental folosind sateliții misiunii Cluster II, aflați pe orbite cu excentricitate foarte mare și apogeu de peste 120 000 km. Datele obținute cu senzorul AROAC-T61 pentru satelitul Cluster II FM5 (RUMBA) #26463U 00045A au confirmat acuratețea abordării și au fost utilizate în campania ESA de observații optice pentru reintrarea controlată a acestui satelit.

  • Activitatea 2.7 Extinderea capabilităților de observare optică a corpurilor artificiale pe orbite LEO / MEO/GEO (Partea I)

În raportul de activitate sunt prezentate activitățile realizate pentru extinderea capabilităților optice ale sistemului ROSSA, prin pregătirea relocării telescopului NEEMO1 în Australia și definirea unui nou observator mobil pentru observații pe orbite LEO. Au fost stabilite specificațiile tehnice ale ambelor sisteme, au fost realizate teste și integrarea componentelor, iar infrastructura software și hardware necesară operării la distanță a fost actualizată. În paralel, au fost dezvoltate și validate tehnici optice și radio avansate pentru detecția și urmărirea obiectelor spațiale de pe orbite LEO/MEO/GEO. Rezultatele confirmă atingerea obiectivelor și creează premisele extinderii rețelei naționale de senzori și a participării consolidate în EUSST.

  • Activitatea 2.8 Predicția și caracterizarea interferenței de radiofrecvență (RFI) pe diverse tipuri de orbite

Studiu privind interferențele de radiofrecvență (RFI) care pot afecta comunicațiile satelitare pe diferite tipuri de orbite. Sunt descrise principalele surse de interferență și modul în care acestea influențează funcționarea sateliților, precum și particularitățile comunicațiilor pe orbite LEO, MEO și GEO. Raportul include și alocările de frecvențe stabilite de ITU pentru aceste servicii, împreună cu metodele utilizate pentru detectarea și estimarea nivelului de interferență, astfel încât sistemele spațiale să funcționeze în condiții stabile

  • Activitatea 2.9 Analiză privind calculul influenței vremii spațiale (space weather / SWE) asupra orbitelor obiectelor spațiale

Analiza realizată în raportul de activitate arată că vremea spațială are un impact direct și variabil asupra orbitelor obiectelor spațiale, în special asupra sateliților aflați pe orbite joase, unde modificările densității atmosferice pot duce la scăderea accelerată a altitudinii orbitale și la apropierea prematură de reintrarea în atmosferă. Evenimentele solare intense pot afecta atât dinamica orbitală, cât și funcționarea sistemelor de bord, ceea ce poate conduce la pierderea controlului asupra sateliților sau la reintrări neplanificate. Pentru orbitele MEO și GEO, efectele se manifestă mai ales prin expunerea la radiații și particule energetice, care pot perturba echipamentele sensibile și pot influența stabilitatea operațională. În plan operațional, variațiile produse de vremea spațială reduc precizia predicțiilor orbitale și îngreunează activitățile de supraveghere și urmărire, necesitând modele tot mai precise de estimare a densității atmosferice și a perturbațiilor generate de activitatea solară. Au fost analizate atât algoritmi care implementează un model fizic complet al cuplajului termosferă–ionosferă, reprezentat de CTIPe, cât și algoritmi care descriu modele empirice precum NRL-MSIS, utilizate pe scară largă pentru estimarea densității neutre. Modelul fizic oferă o reprezentare detaliată a proceselor fundamentale, în timp ce modelul empiric reproduce tendințe climatologice pe baza unor corelații statistice. Cele două tipuri de algoritmi au fost aplicate și testate pe date reale, folosind ca scenariu furtuna geomagnetică din februarie 2022, cu validarea rezultatelor prin măsurători in-situ de la satelitul SWARM-C.

  • Activitatea 2.10 Instalare și configurare serviciu de reintrare demonstrator bazat pe soluții COTS existente

În această activitate a fost instalat, configurat și testat funcțional serviciul de reintrare, care integrează toate componentele sale principale, de la preprocesarea datelor și estimarea momentului de reintrare până la generarea automată a rapoartelor. Testele realizate au confirmat funcționarea corectă a fluxului operațional și stabilitatea mediului de execuție. După finalizarea testării și a activităților planificate pentru anul 2025, serviciul va deveni operațional, urmând ca din ianuarie 2026 să transmită automat rapoarte către COSST/ROSA și să permită utilizatorilor desemnați acces web pentru vizualizarea rezultatelor.

  • Activitatea 2.11 Actualizarea catalogului național de obiecte spațiale NEO

Catalogul actualizat de obiecte spațiale este primul produs al acestei etape. Observațiile realizate de observatorul Berthelor pe parcursul a 62 de nopți au generat peste 262 de date astrometrice pe orbite NEO, care au fost integrate în catalogul național. De asemenea, s-au efectuat observații cu telescoapele AROAC-T08 și AROAC-T61 pe obiecte NEO. Toate aceste observații au contribuit la actualizarea catalogului pentru obiecte spațiale situate pe orbite NEO.

  • Activitatea 2.12 Actualizarea sistemului ROSSA cu date observaționale

În acest raport este prezentată activitatea de actualizare a platformei ROSSA cu date observaționale optice și radar provenite de la senzorii AROAC, BERTHELOT și Cheia. Platforma ROSSA, dezvoltată inițial în cadrul proiectului derulat de ROSA împreună cu TERRASIGNA, se află în proces de transfer oficial către instituție prin intermediul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. După finalizarea procedurilor de transfer, platforma va putea fi actualizată și extinsă cu noile seturi de date, asigurând continuarea exploatării și dezvoltarea funcționalităților sistemului.